Am absolvit Facultatea de Arhitectură și Urbanism, licență și master în cadrul Universității Tehnice, Cluj-Napoca, (2011-2017) și activez în acest domeniu în cadrul unui birou de proiectare din același oraș. Deși simt adesea că se echilibrează reciproc, am simțit pictura ca o eliberare morfologică de la constrangerile tehnice și tehnologice care ghidează adesea un concept arhitectural. Așa cum arhitectura e un joc dansant al volumelor în lumină, în pictură lumina personalizează, se joacă cu trecerile de la culoarea obiectivă la cea subiectivă. Pânza devine locul unde un concept are viața lui proprie și așteaptă să se materializeze într-un mod nemijlocit, fără a se limita la suprafața fizică a suportului. Conceptul în pictură provine dintr-un dialog direct dintre o emoție personală traită și o emoție livrată, neîntamplată, fiindcă emoțiile sunt singurul lucru pe care il putem manipula în favoarea sau defavoarea noastră. Un schimb de replici cromatice între ceva consumat, ceva efemer și o instanță care devine perenă prin culoare, ceva ce instigă la așteptare, la surprindere.

Până în prezent, conceptul meu artistic este unul dinamic, într-o căutare continuă a unei identități, încearcă să descrie un sentiment, apelează la elemente-stimul care aduc la suprafața din memorie într-o manieră sinestezică printr-un iz, o atingere, o stralucire, conturul unei stari. De ce conturul? Pentru că filtrul memoriei lasă să mai fie vie doar o aura diafană, un fel de zbor al gândului, o reminiscență redată prin tranparența culorilor.

Tehnicile abordate sunt variate, de la pictura în ulei, acrilic, sau mixtă, pe diverse suporturi, panză, fotografie, hârtie artizanală.

Tema generală pe care o abordez în pictură este feminitatea. Atât mimetic, prin portrete, nuduri, fragmente ale corpului, cât și simbolic, prin compoziții florale sau citadine arhitectural-conceptuale. Subiectele abordate, începand ca un studiu in anii de studenție, aduc în prin plan o stare transmisa prin materialitate, textura, culoare, dincolo de niste forme clar definite.

Pentru mine creația reprezintă un dialog de emoții cu multiple valențe. Fiecare lucrare are diferite etape de devenire, cea incipientă în care emoțiile sunt transpuse pe panză prin culoare, cea de finalitate a operei când rezultatul comunică cu proiecția inițială, si cea în care lucrarea ajunge la consumatorul de artă, acesta la randul lui primind o emoție și generând altele pe care le emană. Cele din urma prind viața lor proprie, și, într-o ciclicitate continua, imi devin inspirație și motivație.