Luăm un meșteșug uitat de 100 de ani în Valea Hârtibaciului, ce obișnuia să fie practicat de sașii transilvăneni, și câțiva voluntari cu viziune adunați la Nocrich, în apropierea Sibiului…iar după 2 ani și puțin de descoperit tainele olăritului, se naște Ceramica de Nocrich. Pare simplu, nu? Esențial e că pasiunea e cea care oferă continuitate întregii noastre activități. Restul poveștii o aflați de acum înainte…

La Centrul Cercetășesc Nocrich – H.C. Habermann, din anul 2014, apropiem oamenii de ceramică și olărit. Ducem pasiunea pentru acest frumos meșteșug, prin cei ce experimentează joaca cu lutul, departe în România și-n lume…Suntem bucuroși să vedem că această ocupație este actuală și-n aceste vremuri, și că avem tineri cu potențial.

Cu speranță, ne dorim să dezvoltăm Ceramica de Nocrich pentru a avea un atelier autosustenabil, care să promoveze un meșteșug vechi și să ofere activități educative pentru cei interesați de ceramică și olărit.

Scrieți și voi o parte a acestei povești, cu o vorbă bună dată mai departe, o achiziție sau o idee! Împreună putem să popularizăm meșteșugul, să încurajăm pasiunea tinerilor pentru artă și tradiție, să susținem educația non-formală, să trăim în comuniune cu ceea ce ne înconjoară.

Povestea noastră pe îndelete:

Pe roata olarului, mâinile noastre fugeau pierdute la început…Asta nu ne-a oprit, am găsit adevărați meșteri care să creadă în noi și să ne împărtășească cunoștințele lor. Am descoperit cu pași mici tainele lutului sub îndrumarea lor.

Meșterul olar Csaba Balint ne-a învățat cum fiecare bucată de lut poate să devină ceva spectaculos și unic. Când nu ne-a încântat cu iscusința mâinilor sale într-ale modelatului, ne-a surprins cu acorduri de chitară ce ne-au oferit entuziasmul de a continua. El ne este alături mereu și ne vizitează adesea pentru a modela produsele pe care noi le finisăm prin ardere, pictură sau sculptură.

Așa, am văzut cum unii dintre ei au fost vrăjiți de complexitatea procesului de creație, cum au lăsat multe ore să treacă în timp ce lucrau cu dare și s-au întors cu drag să mai progreseze. Bucuria ce se citește pe chipurile lor atunci când produsul final iese din cuptor e cea mai frumoasă recompensă pentru timpul investit.

Mulți simt că în atelier timpul are altă valoare, iar perspectivele asupra olăritului sunt mereu diferite. O formă de exprimare, un prilej de relaxare, o joacă, un exercițiu de dexteritate…câti oameni au fost aici, tot atâtea impresii. Noi vedem în practicarea acestui meșteșug un potențial educațional și profesional mare. Cercetașii au înțeles că joaca cu lutul este o formă de învățare și au realizat că mceramica-Nocrichâinile lor pot să fie tare iscusite cu puțină practică. Unii voluntari au descoperit că au o înclinație specială pentru pictat și au început colecții întregi de produse. De-a lungul celor doi ani de activitate, cert este că sufletul atelierului au fost mereu voluntarii și cercetașii.

Mai mult decât orice, se investește timp și pasiune în produsele pe care le vedeți la noi. Vom continua să ne dezvoltăm deprinderile pentru a răspunde cât mai bine așteptărilor celor care ne susțin. Și pentru că vrem să dăm mai departe din ceea ce noi am învățat, vă așteptăm să ne treceți pragul la Nocrich sau să participați la evenimentele pe care le vom organiza.